|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
Kivu, Mircea O abordare empirica a relatiei dintre romani si maghiari (An empirical approach to the relation-ships between Romanians and hUngarians institut: I.M.A.S.; editură/revistă: Imas / Revista de cercetari sociale, 1 year, no.4, pp.3-21 ţară: România, Bucureşti an: 1994 limbă: Romanian cuvinte cheie: Relaţii interetnice (tensiuni interetnice); politică (alegeri, românia-ungaria, partide politice, drepturi colective); cultură (atitudini, auto/hetero identificare) gen: Anchetă sociologică se găseşte: Ccrit rezumat: Articolul prezintă relaţiile dintre români şi maghiari şi încearcă să analizeze şi să înţeleagă motivaţiile, atitudinile şi opiniile lor. Sondajul de opinie publică se concentrează asupra următoarelor probleme: distribuţia reprezentării sociale ale românilor şi maghiarilor având în vedere mediul lor social, imagine de sine şi imaginea celuilalt specifice celor două populaţii, distribuţia atitudinilor faţă de drepturile minorităţilor etnice, felul în care este perceput spaţiul politic român de către români şi maghiari, felul în care este percepută relaţia României cu ţările vecine. Referitor la aceste probleme sunt furnizate date statistice. Kantor, Irina, Ana Alegeri intr-un sat din Transilvania (Elections in a Transilvanian village) institut: Babes-Bolyai University; editură/revistă: Political and economical researches institute/ Sfera politicii, 4 year, no.42, pp.15-18 ţară: România, Bucureşti an: 1996 limbă: Romanian cuvinte cheie: Politică (alegeri electorale, partide etnice, partide politice) gen: Studiu teoretic se găseşte: Biblioteca ştiinţelor politice rezumat: Articolul analizează apariţia instituţiilor democratice din România, concentrându-se pe analiza fenomenului dintr-o comunitate rurală. Teoria formelor fără fond este considerată drept explicaţie pentru instituţiile politice prezente şi reformarea lor. Este descris un sat tipic Transilvănean şi sunt examinate politicile adoptate de PUNR şi UDMR, şi motivul orientării minorităţii maghiare mai degrabă către o cooperare decât către conflicte în alegeri electorale. Bakk Miklos Rmdsz mint a Romaniai magyarsag politikai onmeghatarozasi kiserlete 1989 utan institut: Politolog, Lugoj; editură/revistă: Regio, nr. 2, pg. 81 - 116 ţară: Ungaria, Budapesta an: 1999 limbă: Maghiara cuvinte cheie: Minoritati etnice; politica (autonomie, partide politice, pluralism politic, alegeri); relatii interetnice gen: Analiza statistica a datelor alegerilor locale se găseşte: Ccrit rezumat: Viata politca a maghiarilor din Romania se poate imparte in trei perioade intre 1989 si 1996, iar aceste trei perioade sunt analizate separat. Autorul prezinta conditiile formarii UDMR-ului, modelul acestuia de autoguvernare, asociatiile si platformurile acestuia. Desemenea analizeaza problema autonomiei si a Campeanu, Pavel Noul extremism. Alegeri 2000. Iii editură/revistă: 22", nr. 5, gds ţară: România, Bucuresti an: 2001 limbă: Romana cuvinte cheie: Politici etnice; politica (discriminare, partide politice, alegeri) gen: Comentariu politic se găseşte: Biblioteca academica din Cluj-Napoca rezumat: Campeanu analizeaza PRM comparand cu Garda de Fier si stalinismul. Prezinta diferentele pe care le are PRM in comparatie cu acestia cum ar fi faptul ca legionarii nu au ajuns in parlament iar PRM a ajuns, sau ca in antiteza cu neofascismul european, PRM este un partid revizionist. Autorul analizeaza si esecul partidelor istorice, si contributia lor la succesul PRM. Kovacs Eva, Misovitz Tibor, Bardi Nandor Politikai attitudok az erdelyi magyarsag koreben. A roman - magyar alapszerzodes es az rmdsz koalicios reszvetelenek megitelese 1997-ben editură/revistă: Regio - kisebbsegi szemle, nr. 1 ţară: Ungaria, Budapesta an: 1998 limbă: Maghiara cuvinte cheie: Cultura (atitudini, natiune, identitate etnica); politica (alegeri, partide politice, romania-ungaria, atitudini politice) gen: Ancheta sociologica se găseşte: Centrul de documentare "ion aluas", Cluj-Napoca rezumat: Acest studiu ne prezinta atitudinile politice ale maghiarilor din Transilvania pe baza unei anchete sociologice. In centrul atentiei stau parerile celor chestionati in legatura cu urmatoarele: Conventia Cadru dintre Ungaria si Romania, participarea UDMR in coalitie, autoidentificarea maghiarilor din Transilvania. |